Infatisarea exterioara a Cuviosului Paisie Aghioritul era cea a unui monah obisnuit. Era de talie mijlocie, aproximativ de 1,60 metri inaltime. Era foarte slab, din pricina ascezei de multi ani, avand trasaturile fetei frumoase, armonioase si fine. Toata infatisarea lui inspira bunatate si simpatie.
Privirea sa era vioaie, foarte expresiva, patrunzatoare si scanteietoare. Miscarile lui erau insotite de pace, siguranta si nolete.
Barba lui era potrivit de mare, deasa si aproape cu totul alba inainte de adormirea sa. Parul sau, care era carunt si foarte des, ii ajungea pana la umeri. De obicei purta un fes impletit din lana, destul de gros, ca sa-l protejeze de frig. Iar atunci cand iesea afara din Sfantul Munte il purta pe cel aghiorit.
Palmele mainilor lui, mai mari decat masura obisnuita, erau viguroase si aratau un om care se ocupase cu lucrari manuale. Talpile picioarelor lui erau mari, neproportionale cu inaltimea lui. Dintii ii lipseau aproape toti, in afara de doi din maxilarul de sus, si de cativa din cel de jos. Nu a vrut sa-si puna dinti, desi fiii sai duhovnicesti i-au propus aceasta. A consimtit insa sa-si puna doua proteze. atunci cand radea, se vedeau destul de bine. Desi ii lipseau dintii, vorbea clar si nu se vedea aceasta ca o meteahna trupeasca. Dumnezeiescul har, care era vadit la Cuviosul Paisie Aghioritul, acoperea aceasta lipsa, si il facea sa arate si mai frumos. Chipul sau era luminos si plin de har.
Simturile sale au ramas foarte dezvoltate pana la adormirea sa. Cu mirosul sau putea simti pe cineva care fuma de la un kilometru. Auzul sau era foarte sensibil. Vederea sa era uimitoare, caci putea vedea lucruri mici de foarte departe. Desi nu vedea aproape, cu ochelari a facut sculptura cu detalii marunte pana la sfarsitul vietii sale.
La exterior parea un om normal, dar in "omul cel tainic al inimii", zidit dupa chipul lui Dumnezeu, ascundea harul dumnezeiesc, care era cu neputinta sa fie ascuns.
Desi era batran, cu parul alb, bolnav si fara dinti, cu toate acestea era ca un leu. Avea in el o putere, o ravna, ceva dumnezeiesc. In acest trup bolnavicios si mic, se ascundea un suflet plin de barabatie, care avea multa putere si iutime. Iutimea, Sfintii Parinti o numesc "nervul sufletului". Aceasta putere (iutimea), Cuviosul Paisie Aghioritul a intors-o spre bine si o folosea pentru a dobandi virtutile.
Era din fire deschis si placut, iubitor de straini si milostiv, era un capadocian autentic. Ii placea sa povesteasca istorioare pline de har, cu continut duhovnicesc. Adesori, voind sa inveseleasca inimile oamenilor, impodobea aceste istorioare cu umorul sau caracteristic. "Din nefericire, astazi, spunea Cuviosul Paisie Aghioritul, a disparut de la multi oameni rasul firesc." Uneori izbucnea in plans atunci cand compatimea pe cineva, sau il saruta ca pe fratele sau pe un om indurerat, desi il vedea pentru prima data, si se jertfea pentru el ca sa-l odihneasca s sa-l ajute. Iar toate acestea le facea din inima, in mod firesc si spontan.
Smeritul Cuvios Parinte Paisie Aghioritul
Cuviosul Paisie Aghioritul impletind metanii
Cuviosul Paisie Aghioritul - de fata la calugaria unei surori
Cuviosul Paisie Aghioritul la varsta de cinci ani cu parintii lui
Cuviosul Paisie Aghioritul ca tanar monah
Cuviosul Paisie Aghioritul dupa calugaria sa
Cuviosul Paisie Aghioritul la Sfanta Manastire Stomio din Konita
Cuviosul Paisie Aghioritul asezat langa sihastria sa
Cuviosul Paisie Aghioritul la Coliba (Chilia) "Cinstitei Cruci" din Sfantul Munte Athos
Cuviosul Paisie Aghioritul in curtea Colibei "Panaguda" (5 iunie 1983)
Cuviosul Paisie Aghioritul in mijocul inchinatorilor
Cuviosul Paisie Aghioritul sfatuind pe inchinatori
Cuviosul Paisie Aghioritul (primul din stanga) la ultima Slujba de Paste facuta impreuna cu ucenicii lui (anul 1992)
Cuviosul Paisie Aghioritul lucrand ca tamplar la restaurarea icoanelor de la Sinai
"Carnurile sale si le-a jertfit din marime de suflet pentru dragostea lui Hristos"
Cuviosul Paisie Aghioritul la Sfanta Manastire a Cinstitului Inaintemergator de la Metamorfosi din Halkidiki
Cuviosul Paisie Aghioritul sfatuind un inchinator
Cuviosul Paisie Aghioritul participand la litania facuta cu Icoana Maicii Domnului (1992)
Descrierea infatisarii si a caracterului Cuviosului Paisie Aghioritul a fost luata din cartea "Viata Cuviosului Paisie Aghioritul", scrisa de Ieromonahul Isaac si aparuta in 2005 la Editura Evanghelismos din Bucuresti (pag. 673-678).



































4 comments:
il iubesc pe acest sfant....
si eu, cuvintele lui sunt balsam pentru inima mea ranita
De cind am citit cartile <> ale acestui mare atlet al Ortodoxiei,am constientizat adevarata dragoste dumnezeiasca pentru om...
Incep si eu sa-l descopar pe Dumnezeu prin acest sfant parinte, si e bucurie mare
Trimiteţi un comentariu